Viaţa lui Nicolae Dobrin

1/3

2/3

3/3

Cunoscut şi ca Gâscanul sau Prinţul din Trivale, Dobrin a fost un fotbalist şi antrenor român de fotbal. Istoria fotbalului românesc îl reţine ca unul din cei mai mari atleți români, un maestru al driblingului şi al fentei, un model în executarea paselor şi a loviturilor libere. A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 şi 1971. Acest film documentar a fost realizat pe baza materialelor de arhivă existente în Televiziunea Română. S-au folosit imagini din competiții internaționale ( Dinamo Pitești – Dinamo Zagreb, 1967; FC Arges – Ferencvaros, 1967; România – Portugalia, 1969; România – Grecia, 1969 și multe altele) și din competiții interne.

Fotografiile utilizate fac parte din colecția “Gazetei Sporturilor” și din arhiva personală a soției fotbalistului. Nicolae Dobrin s-a născut în data de 26 august 1947 la Piteşti și a murit la 26 octombrie 2007 pe patul de spital, după o lungă luptă, suferind de cancer la plămâni.

Maria Tănase – Povestea cenzurată (1986)

1/4

2/4

3/4

4/4

Unul dintre acele filme documentare interzise de regimul comunist, a cărui premieră a avut loc abia după patru ani de la realizare, în 1990. Produs de Sahia Film, documentarul cuprinde mărturii și imagini-document despre viața și activitatea muzicală a interpretei Maria Tănase. Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase. Când vorbim însă despre viața Mariei Tănase, nu întotdeauna suntem cuprinși de frenezia pe care ne-o inspiră muzica sa, pentru că ritmurile săltărețe ascund o poveste pe care puțini dintre noi o cunosc.
Maria Tănase în lumea spionilor

Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa “Un veac de spionaj, contraspionaj si poliție politică”, afirmă că Maria avea la sfârșitul anilor ’30 relații foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la București al agenției Havas și rezident al serviciilor speciale franceze.
În anul 1940, artista face un prim-turneu în Turcia, și are ocazia să cânte în fața președintelui țării Iamet Inonu. Al doilea război mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul și Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenților secreți.

La întoarcerea în țară, Maria Tănase devine ținta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o recruteze. Conform unor date ale Serviciului Secret de Informații din România, condus de Eugen Cristescu, artista refuză.

Istoricul Cristian Troncotă, autorul mai multor carți despre serviciile secrete românești, este de părere că Maria Tănase l-a ajutat pe Cristescu în munca sa. “Se pare că celebra cantareață i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informații cu o serie de diplomați americani”, afirmă Troncotă.

Viata lui Sergiu Nicolaeascu

1/5

2/5

3/5

4/5

5/5

Regizor: Alexandru Darie
Muzica: Adrian Enescu
Realizator: Iuliana Ciugulea
Invitat: Sergiu Nicolaescu

Un film documentar produs de TVR despre regizorul, actorul și politicianul Sergiu Nicolaescu, născut la 13 aprilie 1930 și devenit cunoscut prin filme precum Dacii (1966) sau Mihai Viteazul (1970). Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu, dar la vârsta de cinci ani, părinţii părăsesc oraşul şi se stabilesc la Timişoara. A absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti ca inginer mecanic, iar după absolvire a început să lucreze la filmări combinate în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat pentru filme documentare şi jurnale de actualităţi. A jucat în multe filme, a publicat patru cărți și a regizat un număr impresionant de filme precum: Mihai Viteazul, Ultimul Cartuș, Nemuritorii, Osânda, Revanşa, Nea Mărin miliardar, Duelul, Ringul, Oglinda, Triunghiul Mortii, Orient Express sau Supravieţuitorul.

Sergiu Nicolaescu demonstrează, în anii '70, o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial pe care le aplică filmelor sale de acţiune şi suspans. Este genul pe care îl stăpâneşte cel mai bine; ambiţiile sale, însă, se îndreaptă spre filmul cu pretenţii intelectuale, iar recunoaşterea sa oficială se datorează superproducţiilor istorice.

După revoluţia română din 1989, în care a fost implicat, Sergiu Nicolaescu a susţinut Frontul Salvării Naţionale, fiind ales în repetate rânduri senator pe listele acestei formaţiuni politice, iar apoi al PDSR. La iniţiativa sa, s-a înfiinţat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, iniţial condusă de el însuși, iar ulterior de Valentin Corneliu Gabrielescu. A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române. Sergiu Nicolaescu a fost ales în Senat mai multe legislaturi.

Constantin Brâncuşi, film documentar

Constantin Brâncuşi, film documentar

Destinul lui George Enescu

1/16

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

13/16

14/16

15/16

16/16

Născut la 19 august 1881 în Liveni, judeţul Botoşani, a manifestat încă din copilărie o înclinaţie extraordinară pentru muzică. George Enescu este considerat cel mai important muzician român. A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, la vârsta de 5 ani apare în primul său concert şi începe studii de compoziţie sub îndrumarea lui Eduard Caudella. Primele îndrumări muzicale le-a primit de la părinţii săi şi de la un vestit lăutar, Niculae Chioru.

Între anii 1888-1894 studiază la Conservatorul din Viena, având ca profesori printre alţii pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) şi Robert Fuchs (compoziţie). Se încadrează rapid în viaţa muzicală a Vienei, concertele sale în care interpretează compoziţii de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa şi publicul, deşi avea doar 12 ani.

După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, îşi continuă studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899) sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet şi Gabriel Fauré (compoziţie). În ziua de 6 februarie 1898 îşi face debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română, op. 1.

Tot atunci, în acelaşi an, începe să dea lecţii de vioară la Bucureşti şi să dea recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleş din Sinaia. Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naştere mai multor lieduri în limba germană ale compozitorului.

Prinţesa Martha Bibescu şi-l disputa pe marele compozitor cu regina, dar se pare că aceasta din urmă a reuşit să învingă, George Enescu fiind un invitat permanent la palat unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină. (Sursa: Wikipedia)