Memorialul Durerii - Băieţii din munţi

1/5


2/5


3/5


4/5


5/5

Milionari de weekend (2004)

Regia: Catalin Saizescu
Scenariul: Catalin Saizescu si Mihai Arghiropol
Muzica: Adrian Despot
Imagine: Tudor Mircea
Cu: Andi Vasluianu, Maria Dinulescu, Mihai Bendeac, Mihai Arghiropol, Horatiu Bob, Tudor Chirila, Dan Chiriac, Ileana Stana Ionescu, Hisser a Rasit

Tezaurul Romaniei aflat la Moscova este inapoiat statului roman.

Exista cineva care ar cheltui sume fabuloase pentru a intra in posesia unei statui din tezaur. Doua personaje misterioase angajeaza fiecare cate un comando format din cei mai abili si mai duri mercenari pentru a sustrage statuia care are ascuns in interior un legendar inel cu puteri miraculoase. Statuia este furata din Muzeu dar, printr-un bizar concurs de imprejurari ajunge in posesia a patru adolescenti simpatici: Miki, Alex, Godzi si Zetu. Cei patru intra intr-o cursa in care visele cele mai nebunesti incep sa prinda viata dar se sting a doua zi ajungand impotriva vointei lor pe litoral cu o masina furata...

Ultimul cartuş (1973)

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu
Ilarion Ciobanu, George Constantin
Gen film
Acţiune

Durata
100 minute
Premiera in Romania
1974


Ultimul cartus al comisarului Miclovan este inca fierbinte in buzunarul lui Roman (Ilarion Ciobanu). Ramas fara sprijinul lui Miclovan, mort in misiune, comisarul Roman vrea sa-l vada pedepsit pe asasinul acestuia, un mafiot si contrabandist local foarte puternic, dom' Semaca (George Constantin), pe care tribunalul il achitase din lipsa de probe.
Dar, pana sa se ocupe de Semaca, Roman primeste o noua misiune, de data asta sub acoperire: prinderea unui spion german inca activ pe teritoriul tarii, despre care se banuieste ca ar sta ascuns intr-o manastire. In aceasta misiune, comisarul Roman are si un ajutor, pe Oarca (Sebastian Papaiani), un fost argat care se dovedeste bun la toate si mai ales la urmariri cu masina pe serpentine...

""Am si eu sensibilitatile mele" -spune inspectorul Roman (Ilarion Ciobanu) dupa un moment de reculegere la mormantul prietenului sau Miclovan (Sergiu Nicolaescu). O spune cu glas tare, privind spre aparat, spre noi, deci, si intreg filmul se lumineaza de aceasta marturisire complice, care este si a cineastului, marturisire parca a unei nostalgii a prieteniilor duse, a timpului din care nu raman decat amintirile stinghere..." -Dan Comsa -1973

Masca de argint (1985)

Regia
Gheorghe Vitanidis
Cu
Florin Piersic, Alexandru Repan, Marga Barbu
Gen film
Aventuri

Durata
108 minute
Premiera in Romania
1984


Evenimentele il aduc in Tara Romaneasca pe bancherul Troianov (Alexandru Repan), o persoana darnica si totodata suspecta, despre care Aga (Traian Stanescu) vrea sa afle totul, prin spionul sau platit, Agata Slatineanu (Marga Barbu). In timpul unei petreceri fastuoase oferite de Troianov, in care doamnele gasesc sub servete bijuterii costisitoare, iar Agata primeste insasi trasura bancherului, cu tot cu vizitiu, are loc un conflict in care sunt impuscati doi oameni. Asasinul poarta imbracamintea lui Margelatu (Florin Piersic), o palarie identica cu a viteazului si o masca de argint pe fata. El il rapeste pe boierul Vardala, detinatorul unor mult-ravnite mine de aur. "Boier Vardala, pentru domnia ta am venit!", spune strainul. "Dar nu ma stiu cu nimic vinovat!", replica Vardala. "Si semnatura pusa pentru concesionarea minelor de aur?". "Dar e pamantul meu, fac ce vreau cu el!". "Da, dar in fata Fratiei ai jurat altceva! Esti o nenorocita de ridicatura din gunoaiele tarii!", conchide strainul si, in timp ce-si pregateste retregerea si rapirea lui Vardala, mai impusca un om. Conflictul ajunge de indata la urechile Agai, care considera ca, pentru grupul sau de interese, incidentul "a picat bine", pentru ca strainul cu masca "i-a judecat pe ceilalti in numele Fratiei". Dar printre membrii Fratiei, actiunea asa-zisului Margelatu e un nonsens, dincolo de justificarea adusa de unul dintre "frati", si anume aceea ca un om care a stat in conditiile de prizonierat in care a trait Margelatu poate deveni nemilos. In rest, totul pare fara inteles: in primul rand, de ce ar amesteca Margelatu Fratia intr-o chestiune personala si apoi, de ce ar face moarte de om in numele societatii? Nu le ramane lui Rosetti si membrilor Fratiei decat sa-l gaseasca grabnic pe Margelatu, cel care, in opinia lor, "si-a pierdut mintile". Trimisul lor special este, ca intotdeauna, locotenentul Devos (George Motoi).

Eminescu – jurnalist omorat la comandă

Viata lui Sergiu Nicolaeascu

1/5

2/5

3/5

4/5

5/5

Regizor: Alexandru Darie
Muzica: Adrian Enescu
Realizator: Iuliana Ciugulea
Invitat: Sergiu Nicolaescu

Un film documentar produs de TVR despre regizorul, actorul și politicianul Sergiu Nicolaescu, născut la 13 aprilie 1930 și devenit cunoscut prin filme precum Dacii (1966) sau Mihai Viteazul (1970). Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu, dar la vârsta de cinci ani, părinţii părăsesc oraşul şi se stabilesc la Timişoara. A absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti ca inginer mecanic, iar după absolvire a început să lucreze la filmări combinate în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat pentru filme documentare şi jurnale de actualităţi. A jucat în multe filme, a publicat patru cărți și a regizat un număr impresionant de filme precum: Mihai Viteazul, Ultimul Cartuș, Nemuritorii, Osânda, Revanşa, Nea Mărin miliardar, Duelul, Ringul, Oglinda, Triunghiul Mortii, Orient Express sau Supravieţuitorul.

Sergiu Nicolaescu demonstrează, în anii '70, o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial pe care le aplică filmelor sale de acţiune şi suspans. Este genul pe care îl stăpâneşte cel mai bine; ambiţiile sale, însă, se îndreaptă spre filmul cu pretenţii intelectuale, iar recunoaşterea sa oficială se datorează superproducţiilor istorice.

După revoluţia română din 1989, în care a fost implicat, Sergiu Nicolaescu a susţinut Frontul Salvării Naţionale, fiind ales în repetate rânduri senator pe listele acestei formaţiuni politice, iar apoi al PDSR. La iniţiativa sa, s-a înfiinţat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, iniţial condusă de el însuși, iar ulterior de Valentin Corneliu Gabrielescu. A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române. Sergiu Nicolaescu a fost ales în Senat mai multe legislaturi.

Am fost 16 (1979)

A fost august 1944. Românii au întors armele împotriva aliaţilor de atunci, împotriva sistemului nazist ce vroia să stăpânească lumea.Armata română ajutată de noi aliaţi, alungă trupele germane de pe teritoriul ţării şi înaintează, eliberând şi alte naţiuni cotropitoare. Războiul continuă...Luptele au loc şi la Budapesta. Acolo, o casă importantă, loc strategic este în posesia nemţilor. O trupă condusă de un maior român, având în componenţă 16 oameni atacă şi cuceresc casa. Acolo se află un soldat german, un bătrân şi o femeie. Nemţii atacă din nou...După trecerea anilor, acelaşi maior şi un alt coleg de luptă, iau avionul spre Budapesta, pentru a reveni la acea casă, unde vor fi şi alte persoane participante la evenimentele de atunci, şi-şi amintesc de camarazi...lupte....Filmul prezintă alternativ prezentul, călători ...şi trecutul...luptele.

Al patrulea stol (1978)

1/10

2/10

3/10

4/10

5/10

6/10

7/10

8/10

9/10

10/10

Regia: Timotei Ursu
Scenariul: Timotei Ursu
Cu: Violeta Andrei, Boris Ciornei

Un grup de sase oameni care isi petrec concediul la mare cad de acord, la propunerea lui Stefan, unul dintre ei, sa se conformeze regulilor unui joc prin care sa se rupa de realitatea cotidiana. Fidel regulilor jocului, Stefan intampina rezistenta celorlaltor participanti, fiind ajutat si inteles numai de Corina, logodnica unuia dintre ei.

Prin cenusa imperiului (1976)

Regia: Andrei Blaier
Scenariul: Dinu Tanase
Muzica: Radu Serban
Imagine: Dinu Tanase
Cu: Gheorghe Dinica, Gabriel Oseniuc, Cornel Coman, Stefan Sileanu, Ferencz Bencze, Ernest Maftei, Jean Reder

"Capturati intr-o razie, in Bucuresti sub ocupatie germana, angelicul Darie si cinicul Diplomat traiesc alaturi experienta jocului cu moartea din timpul primului razboi mondial." - T. Caranfil - 2003 (Dictionar de filme romanesti)

Ecranizare a romanului "Jocul cu moartea" de Zaharia Stancu.

Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006)

Partea 1-a

Partea 2-a


Partea 3-a


Partea 4-a


Partea 5-a


Partea 6-a


Partea 7-a


Partea 8-a


Partea 9-a


Partea 10-a


Partea 11-a


Partea 12-a


Partea 13-a


Partea 16-a

„Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii” se petrece intr-un cartier marginas al Bucurestiului, in ultimul an al epocii de aur, si este povestea lui Lalalilu, un baiat de 7 ani care isi imagineaza ca ne-a scapat de Ceausescu, si a Evei, sora mai mare a lui Lalalilu, care are astfel sansa sa-si aleaga viitorul.

Cannes 2006, premiul de intrerpretare feminina a sectiunii "Un certain regard"- Dorotheea Petre.

Regie: Catalin Mitulescu
Distributie: Dorotheea Petre, Timotei Duma

Badaranii (1960)

1/2

 

2/2

 

Denumirea: Badaranii (1960)
Regizori:
Sica Alexandrescu
Gheorghe Naghi
Scenarist:
Carlo Goldoni
Genul:
Comedie/Istoric

Ecranizarea dupa Goldoni beneficiaza de o distributie de zile mari, dintre care se evidentiaza triumviratul de aur Birlic-Calboreanu-Giugaru.
Badaranii, negustori cu judecata obtuza si idei invechite, Lunardo, Canciano, Ricardo, Simon, Maurizio, pe de-o parte, istetele si siretele sotii Felicia, Margareta, Marina, respectiv tinerii Filipeto si Lucieta se vor framanta, se vor ciocni si se vor impaca pornind de la conditiile incheierii logodnei tinerilor. Desi suntem in amurgul Evului Mediu, avem parte de aceleasi eterne conflict intre sexe si generatii, tratat aici ca sursa de rasete in valuri.

California Dreaming - Nesfirsit (2007)

Denumirea originală:
California Dreamin'
Denumire: Nesfîrşit
Anul: 2007
Gen: Comedy / Drama
Regizor: Cristian Nemescu
Autorul scenariului: Catherine Linstrum, Cristian Nemescu
Actori: Armand Assante, Jamie Elman, Razvan Vasilescu, Maria Dinulescu, Alexandru Margineanu
Durata: 02:28:21
Limba: Română cu secvente in engleza
Despre film: Plot Un tren care transporta armament strategic pentru o interventie americana in Kosovo este blocat pentru cinci zile intr-un sat romanesc, in asteptarea unor aprobari oficiale solicitate de seful garii, un mafiot local cuprins de un curios exces de zel. Intimplarea reactiveaza o obsesie romaneasca veche din 1944, cind toata suflarea astepta venirea americanilor. Primarul satului se da peste cap pentru a le face sederea soldatilor americani cit mai placuta, organizindu-le chefuri cimpenesti si programe artistice, dar incercind de fapt sa-i cistige de partea lui pentru a-si regla socotelile cu seful garii. Fata acestuia din urma se indragosteste de unul dintre soldati, dar pentru ca nu stie engleza de fel, il ia pe unul dintre colegii ei de scoala, indragostit in secret de ea, sa-i traduca ce simte pentru american

Comunism pe burta goala - La 20 de la revoluţie

episodul 1: luna mai: munca

episodul 2 Timpul trece, leafa merge

episodul 3: Control ginecologic

episodul 4: Cincinalu n patru ani jumatate

episodul 5: A fi sau a nu fi membru pcr

episodul 6: Munca in zadar

episodul 7: Munca la stat

episodul 8: Furtul la locul de munca

episodul 9: munca patriotica

episodul 10: munca patriotica agricola


"Comunism pe Burta Goala" este o campanie Realitatea TV prin care se reconstituie viata de zi cu zi in comunism prin interviuri cu oameni fel de fel, fosti muncitori, pionieri, soimi ai patriei, UTC-isti, membrii de partid ori dusmani ai poporului.

Imposibila iubire (1983)

1/2

2/2

Regia
Constantin Vaeni
Cu Amza Pellea, Tora Vasilescu
Gen film
Dramă

Premiera in Romania
1983

"Intre monologul interior si concretizarea lui filmica se observa consensul revelator al unei investigatii de o pregnanta imagistica remarcabila." - Ioan Lazar - 1987 (Teme si stiluri cinematografice)

Directorul nostru (1955)

Partea 2-a


Partea 3-a


Partea 4-a


Partea 5-a


Partea 6-a


Partea 7-a


Partea 8-a

DIRECTORUL NOSTRU (comedie)-1955

Regia
Jean Georgescu
Cu
Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan
Gen film
Comedie

Durata
71 minute
Premiera in Romania
1955

Comedie realizata de Gh. Dorin, scenariul, impreuna cu regizorul Jean Georgescu, special pentru cuplul Grigore Vasiliu-Birlic si Alexandru Giugaru. Filmul a fost o satira care a produs un imens scandal in epoca, care s-a lasat cu interzicerea lui Jean Georgescu.

"Filmul meu ataca violent moravurile birocratice practicate in unele din institutiile noastre, condamna prin ascutisul satirei pe acei functionari cu raspunderi mari sau mai mici care, cu buna stiinta, tolereaza aceste stari de lucruri, cultivand servilismul, chiulul, necinstea. Actiunea nuvelei are loc intr-un spatiu limitat impropriu pentru desfasurarea unui film. Riscam sa-i dam un caracter static, obositor. Devenea, asadar, necesar sa extindem actiunea, sa introducem cateva scene de aerisire care sa permita actorilor mai multa miscare, sa implice schimbari de decoruri, varietate in compozitia imaginilor." - Jean Georgescu - 1955 (Informatia Bucurestiului)

Martori disparuti (1988)

 
Regia
Szabolcs Cseh, Dan Mironescu
Cu Manuela Hărăbor, Marga Barbu
Gen film
Dramă

Durata
85 minute
Premiera in Romania
1988

Boierul Vasilescu Costache are o fiică, Roxana. Aceasta este plecată la studii. Vasilescu ia diamantul Lacrima Cerului, pentru comercializare, de la Zulnia. Ştiind că va muri, îşi anunţă rudele de locaţia banilor. Solomon, un comisar, descoperă moartea lui Vasilescu Costache şi acuză de crimă pe Andronache. Acesta fuge urmărit de comisar şi oamenii lui. Marin are testamentul boierului, care era favorabil Roxanei. Ajuns la un han, acesta va fi ucis, iar testamentul îi va fi confiscat. Din acest moment începe o luptă pentru avere a mai multor persoane implicate, iar comploturile par să ia fiinţă la fiecare colţ.

Moara cu noroc (1957)

1/11


2/11


3/11


4/11


5/11


6/11


7/11


8/11


9/11


10/11


11/11


Regia
Victor Iliu
Cu Ioana Bulcă, Constantin Codrescu
Gen film
Dramă

Durata
105 minute
Premiera in Romania
1955

Dramă psihologică, ecranizare după nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Actiunea se petrece în anii 1870 la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, carciumarul Ghiţă se asociază la tâlhării cu Sămădău, însă îşi distruge viaţa şi familia. "Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956 Ghiţă şi Ana sosesc la hanul Moara cu noroc, aici cei doi împreuna cu copiii lor vor să-şi construiască o viaţă mai bună lipsită de griji. La han nu poţi avea linişte dacă nu eşti în cârdăşie cu Lica Sămădăul, asa că Ghiţă încearcă să-şi menţină o bună relaţie cu acesta, dar şi cu căprarul Pintea. Ghiţă este târât de Lică în diferite afaceri murdare care îl vor îndepărta de familie, împreună cu Pintea va încerca să-l dovedească pe Lică. Una din nestematele cinematografiei româneşti regizată de Victor Iliu.

Moromeţii (1988)

1/2


2/2


Regia
Stere Gulea
Cu
Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu
Gen film
Dramă

Durata
142 minute
Premiera in Romania
1987

Pe fondul unor mutaţii sociale - care se vor dovedi ireversibile - filmul urmăreşte destrămarea unei familii ţărăneşti tradiţionale. Încercarea autoritară şi disperată a capului familiei - Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) - de a ţine pe loc această realitate, eşuează.
Cu Ilie Moromete dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a rândul societatea românească. Dispare de fapt o identitate care nu a mai fost înlocuită.

""Moromeţii" mă emoţionează foarte tare. Când zic "Moromeţii" zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere" (Cristi Puiu).
"Filmul lui Stere Gulea îmi place nu atât din punctul de vedere al transpunerii corecte a romanului, ci mi se pare că are o atmosferă şi un autentic foarte convingătoare. Victor Rebengiuc e genial. S-au întâlnit acolo nişte lucruri în modul cel mai fericit cu putinţă: imaginea lui Vivi Drăgan Vasile, actorii ş.a.m.d. Am văzut "Moromeţii" de nu stiu câte ori şi tot l-aş mai revedea" (Radu Muntean).

Nea Mărin Miliardar (1979)

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu
Amza Pellea, Draga Olteanu Matei
Gen film
Comedie

Durata
88 minute
Premiera in Romania
1979

Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca.

Una dintre cele mai reusite comedii din cinematografia romaneasca, "Nea Marin miliardar" este unul dintre filmele cu cea mai mare cota de popularitate in randul telespectatorilor ultimelor doua generatii. Faimosul Nea Marin, cel mai tipicar si hazliu oltean din toate timpurile, interpretat de inegalabilul Amza Pellea, ajunge, datorita asemanarii sale izbitoare cu un miliardar sa fie luat drept acesta. Din acest moment se declanseaza nebunia, bascaliosul nea Marin, cu prazul la diplomat, intrand in tot felul de situatii hilare ca urmare a acestei confuzii de identitate.
Luat de val, nea Marin uita ca plecase la mare pentru o mica relaxare si incepe sa-si intre in rol. Lucrurile se ingroasa cand nevasta sa Veta (Draga Olteanu Matei) vine val-vartej pe Litoral pentru a-si recupera sotul. Nu mica ii fu surpriza cand aceasta il gaseste in bratele unei blonde dansand romantic pe o melodie a lui Gil Dobrica, intr-o scena devenita memorabila.
Bineinteles ca si nelipsitul si neindemanaticul Suca (Sebastian Papaiani) isi face o aparitie spectaculoasa.

Nemuritorii (1974)

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu
Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea
Gen film
Aventuri

Durata
101 minute
Premiera in Romania
1974

Treisprezece fosti camarazi de lupta din oastea lui Mihai Viteazul, raspinditi prin Europa, se reintilnesc si decid sa se reintoarca in tara pentru a-si indeplini juramantul fata de Voievod, sa indeplineasca visul Unirii.
Film de aventuri pe fundal istoric. Actiunea se desfasoara in prima parte a anilor 1600, mai precis in anul 1611. Filmul contine muzica formatiei Phoenix.
Sergiu Nicolaescu a castigat Premiul ACIN pentru interpretare in 1974.

"Dupa zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, un grup de viteji din fosta lui oaste incearca sa se indrepte spre casa, avand cu ei o lada si steagul celor trei tari unite. Vitejii fac fata diverselor obstacole ivite in cale, din lada fiind ravnite fie de austrieci, fie de unguri sau de turci..." - Mircea Alexandrescu - 1974.

Nunta de Piatra (1972)

1/8

2/8


3/8


4/8


5/8


6/8


7/8


8/8



Regia
Mircea Veroiu

Cu Leopoldina Bălănuţă, Nina Domiga

Gen
Drama

Durata
90 minute

Tip Ecran
normal

Premiera in Romania
1972

Prima parte a filmului "Nunta de piatra", realizat dupa doua povestiri de Ion Agarbiceanu (partea a doua este "La o nunta" in regia lui Dan Pita).
Actiunea filmului se petrece in zona aurifera a Tarii Motilor la inceputul sec. XX.
Filmul de debut al regizorului Mircea Veroiu.

"Mediu-metrajul Fefeleaga surprinde prin sobrietate, prin esentializare. Desi contine elemente de suprarealism, Mircea Veroiu ne propune aici un realism simbolic, poetic, de dimensiuni mitice si sugestii biblice. Un film sobru, expresiv, demonstrand capacitatea de esentializare si deschidere spre universalitate cu respectarea culorii locale. Femeia, zilnic urcand si coborand muntele abrupt si stancos, facand parca impreuna cu martoaga o unica fiinta a suferintei, strabate un traiect existential tragic, un drum al Calvarului, al Golgotei. Ea pare o tragediana antica, in tacere urmandu-si implacabilul destin, o rugatoare, un Sisif feminin condamnat unui supliciu zilnic, unei cazne continue, o Ioana d´Arc. Sensul filosofic si religios al acestui film este ca, prin asumarea vinei, prin marturisire, omul ispaseste si se rascumpara, jertfa fiind aici propria-i fiica. Cu o culoare locala exemplara - universul nostru taranesc, traditional -, filmul se deschide cu generozitate universalitatii prin exprimare si prin valoarea lui estetica. Nu este de mirare ca ambele mediu-metraje au fost achizitionate de Muzeul de Arta Moderna din New York. Prin puritatea limbajului cinematografic, acest film ne aminteste de Luchino Visconti, de Louis Malle. Dupa acest debut stralucit, cel mai valoros film al sau, in filmografia lui Mircea Veroiu se produce, progresiv, o ruptura intre "fondul filmului" si "forma filmului". Grija exagerata pentru forma saraceste substanta filmelor sale" (Mircea Dumitrescu).

Nascuti la comanda - decretii (2005)

Partea 2-a

Partea 3-a

Partea 4-a

Partea 5-a

Partea 6-a

Partea 7-a

NASCUTI LA COMANDA-DECRETEII (documentar)
Regia
Florin Iepan
Gen film
Documentar

Durata
68 minute

"La viata mea am vizitat foarte multe tari, dar nici una nu este asa de memorabila cum este Romania".
1966 Richard Nixon, presedintele SUA (fragment din filmul documentar Nascuti la comanda. Decreteii).

Inceputul a fost din dragoste, apoi peste noapte a venit decretul lui Ceausescu din 1966 care a interzis avorturile. Asa s-au nascut peste doua milioane de romani. Ei sunt Oamenii Noi ai Epocii de Aur dar in particular li se spunea copii decretului sau mai simplu decretei.

Majoritatea au acum intre treizeci si patruzeci de ani. Nimeni nu le-a spus nimic despre cum au venit ei pe lume. Nu a fost simplu. Ca sa se nasca generatia decreteilor au murit peste zece mii de femei, iar mii de copii orfani zac si acum in gropile comune din spatele orfelinatelor romanesti. Daca credeti ca problema a fost un sigur om, Nicolae Ceausescu va inselati amarnic. S-ar putea sa aveti o mare surpriza vazand acest film!

O zi bună de plajă (2008)

Castigator al premiului Ursul de Aur pentru cel mai bun scurt-metraj din competitie, la Festivalul de la Berlin, din 2008.
Regia: Bogdan Mustata, Catalin Mitulescu.

RAMASAGUL (basm) (1984)

Partea 2-a


Partea 3-a


Partea 4-a


Partea 5-a


Partea 6-a


Partea 7-a


Partea 8-a


Partea 9-a


Partea 10-a

RAMASAGUL (basm)-1984
cu: Draga Olteanu Matei,Ion Lucian,Angela Similea,Florin Piersic;
regia:Ion Popescu Gopo - un film dupa povestea lui Ion Creanga "Punguta cu doi bani"

Stejar extrema urgenta (1973)

Denumirea originala: Stejar, extrema urgenta
Anul: 1973
Gen: Drama / War / History
Regizor: Dinu Cocea
Autorul scenariului: Horia Lovinescu, Mihai Opris
Actori: Amza Pellea, Mircea Anghelescu, Ion Caramitru, Geo Barton, Vasile Cosma, Constantin Diplan, Irina Petrescu
Durata: 1:29:00
Limba: Romana
Despre film: Planul secret "Margareta II", elaborat de statul major german pentru modul de interventie a trupelor germane, in cazul iesirii Romaniei din razboi, este descoperit de armata si de fortele patriotice prin intermediul unui capitan fost coleg de scoala cu ofiterul german însarcinat cu completarea planului. In final, cei doi ofiteri vor lupta unul cu celalalt, conducand fiecare unitatea sa de tancuri.

Tertium non datur (2005)

1/2

 

2/2

 

Anul 2005
Regizor:
Lucian Pintilie
Scenaristi:
Lucian Pintilie
Vasile Voiculescu
Genul:
Drama / Razboi / Scurt metraj
Durata:
39 minute

Ticalosii (2007)

Regia
Serban Marinescu

Cu Stefan Iordache, Horaţiu Mălăele, Dorel Vişan

Gen
Crima, Drama

Durata
87 minute

Premiera in Romania
16.03.2007

Clasa politica aflata la putere urmareste prin intermediul Serviciilor Secrete atat pe membrii si finantatorii sai, cat si pe cei din opozitie. Primul Ministru si Presedentia ii inregistreaza cu ajutorul unor camere ascunse atat pe General, pe Senator cat si pe Magnat, in ipostaze cat mai compromitatoare.

Politica nu suporta devieri de comportament. Premierul nu este de acord cu jocul dublu al Magnatului, care finanteaza atat puterea cat si opozitia. De aici o multime de jocuri si mismasuri, care au loc atat in spatele usilor inchise cat si in vazul tutoror, fiind incluse in cunoscute emisiuni de televiziune.

Ultima noapte de dragoste (1980)

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu Vladimir Găitan, Joanna Pacula
Gen film
Dramă
Război
 
Durata
99 minute
Premiera in Romania
1979


Tanarul industrias Tudor Gheorghiu (Vladimir Gaitan) isi aminteste, obsedat de gelozie, povestea de dragoste dintre el si sotia sa Lena (Joanna Pacula) petrecuta inainte de plecarea sa in razboi. Crezand ca aceasta urma sa se intalneasca cu amantul, el paraseste comanda subunitatii sale pentru a o prinde. Insa, lipsa lui de pe front conduce la decimarea subunitatii ramasa fara comandant. Pentru acest lucru este condamnat la moarte in fata plutonului de executie.

Ecranizare-adaptare a romanului lui Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi". Desi nu urmareste cu maxima fidelitate firul narativ petrescian, filmul reuseste sa redea pasiunea si zbuciumul celor doi protagonisti a caror dragoste este intrerupta brutal de inceperea primului razboi mondial. Crearea fundalului social instabil al acelor vremuri de restriste este realizata cu multa iscusinta. Joanna Pacula si Vladimir Gaitan reusesc doua roluri memorabile.

"In 1965, dupa succesele internationale pe care le avusesem cu scurt metrajele realizate la Studioul Sahia, am fost chemat la directorul general al Studioului Bucuresti, domnul Paul Cornea - un tip de intelectual trecut de partea comunistilor din convingere. Mi-a spus ca are incredere in talentul meu si m-a intrebat ce film as vrea sa fac. Film de fictiune, bineinteles. Am spus "Ultima noapte...", Camil Petrescu. El mi-a propus sa fac "Patul lui Procust". In 1965 sa-ti inchipui ca ai putea ecraniza un astfel de roman, era cel putin o prostie sau isi batea joc de mine. In 1979 situatia era alta. De domnul Cornea nu-si mai amintea nimeni, iar ministrul de atunci nu prea stia despre ce este vorba. Dovada este ca in acelasi an, eu si Mircea Veroiu faceam cate un film-adaptare a aceluiasi roman. I-am garantat ministrului, desi nu vorbisem cu Mircea, ca cele doua filme nu vor semana. Astfel s-au nascut, in acelasi an, "Oglinzi paralele" si "Ultima noapte de dragoste". Fata de roman am facut multe si importante schimbari. La scenariu am fost ajutat, neoficial, de prietenul meu Titus Popovici. Inainte de inceperea filmarilor, am fost dat in judecata de Uniunea Scriitorilor, unde fusesem reclamat de fiul lui Camil Petrescu. Asa am ajuns, pentru prima data ca reclamat, pe scarile tribunalului. Mi se imputau niste secvente excelente, scrise chiar de Titus (!?). Fiul scriitorului a venit la mine si pana la urma ne-am inteles. Sustinea ca a fost sfatuit chiar de Titus sa ma dea in judecata (!?), ceea ce m-a uimit. Asa erau vremurile" (Sergiu Nicolaescu).

Un film despre legendara trupa Phoenix

1/2


2/2


Un film documentar despre legendara trupa Phoenix realizat de TVR.

Valuri (2007)

1/2

2/2

Anul : 2007
Regia
Adrian Sitaru

Cu Sergiu Costache, Karen Wallet, Adrian Titieni

Gen: Drama, Scurt Metraj

Durata: 17 minute


La mare, pe plaja, doi oameni sunt pusi in situatii limita. Un tiganus ajunge sa fie rugat de catre o frumosa mama occidentala de a avea grija de copilul sau de patru ani; un tata si sot plictisit flirteaza in mare cu aceeasi frumoasa straina, incercand sa o invete sa inoate. Insa povestea ia un alt curs atunci cand frumosa mama dispare sub valuri, iar tiganusul realizeaza ca s-a întamplat ceva si poate profita, caci este foarte tentat de camera video si geanta femeii lasate pe plaja.

Ţara Moţilor (România) - O istorie nescrisă

1/16


2/16


3/16


4/16


5/16


6/16


7/16


8/16


9/16


10/16


11/16


12/16


13/16


14/16


15/16


16/16


Tara Motilor este situata in Muntii Apuseni din Romania, intre raurile Mures (la sud), Somesul Cald si Somesul Rece (la nord si nord-est), Crisul Alb (la vest).

Acest film a fost realizat cu sprijinul Apuseni Adventure : http://www.apuseniadventure.ro

15 (2005)

15 (2005)

Regia: Sergiu Nicolaescu
Cu Mihaela Rădulescu, Cristian Iacob, Maia Morgenstern.

Marinica (Cristi Iacob) este marinar. Merge la Timisoara fiindca iubita lui, Imola (Ioana Moldovan), e insarcinata in 7 luni si trebuie sa se cunune religios inainte de nasterea copilului. Imola imparte acelasi apartament cu Nina (Daniela Nane) si Hilde (Mihaela Radulescu), colegele ei de la fabrica…
Timisoara, Decembrie 1989.
Izbucneste revolutia anticomunista. Se trage. Cad 56 de civili ucisi de gloantele si baionetele securistilor. Din morga spitalului sunt ridicate 43 de cadavre si duse la Bucuresti pentru incinerare. Scopul era ca oficial sa nu apara un numar atat de mare de morti. Cei identificati urmau sa fie dati disparuti…
Bucuresti, 21 decembrie 2004.
Irenne (Maia Morgenstern) vine in Romania trimisa fiind de ziarul Le Parisien Libre, pentru care lucreaza. Trebuie sa scrie despre Romania la 15 ani de la Revolutie. Nu a mai fost in tara sa natala de 15 ani. Va scrie despre destinul unei tari… despre destinul unui copil… Un copil nascut acum 15 ani, in acelasi timp cu libertatea, la Timisoara… Un copil pierdut, un copil abandonat…
Cele trei povesti se împletesc…

18:36 (2003)

1/2

2/2

O producţie FILMEX România şi Studioul de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii şi Cultelor
Scenariul şi Regia: Ionuţ Giurgiuca‑Pavelescu (1969‑2005)
Imaginea şi camera: Mihai Mălaimare
Distribuţia: Florin Piersic Jr, Irina Dinescu
Cu participarea extraordinară:
Corina Constantinescu (1919‑2008), Olga Tudorache, Mircea Albulescu

Filmul a pornit de la o povestire a lui Blabla (tanti Corina), care mi-a spus-o când eram mai mic şi m-a impresionat mult. Se pare că ea a fost adevărată şi s-a întâmplat prin anii '30-40. S-au scris multe astfel de nuvele fantastice, există în literatură nenumărate astfel de povestiri, primul care îmi vine în cap este Mircea Eliade cu a lui "1000 de capete de vită "... parcă aşa se cheamă... oricum... este primul film al meu în care am avut cea mai mare bucurie de a o avea pe Blabla protagonistă, sigur, alături de Olga, Albulescu, Florin, Irina (fata lui Dinescu) şi de toată echipa care m-a ajutat enorm... ştii, legătura mea cu Blabla mă ţine pe o traiectorie ascendentă, plină de forţa pe care mi-o dă ea, la vârsta ei, şi sper ca atunci când, la fel ca la rachete, se vor rupe motoarele şi va rămâne doar capsula, propulsia acestui om din viaţa mea să mă călăuzească pe toate orbitele pe care voi alerga... am vrut să fie străbunică şi să fac un film cu ea... şi Dumnezeu a fost bun... foarte bun...
L-am filmat în octombrie 2002, filmările au durat 5 zile... am luat premiul "cel mai bun scurt metraj" la Costineşti în august 2003 şi am fost selecţionat cu el la Festivalul de la Berlin în Februarie 2004 (au fost selecţionate doar două filme româneşti, eu la secţiunea studenţi şi Cristi Puiu la altă secţiune).
Ionuţ, Sep. 2004.

Actorul si Salbaticii (1974)

1/7


2/7


3/7


4/7


5/7


6/7


7/7


Film biografic, inspirat din personalitatea marelui actor de revista Constantin Tanase. Celebrul teatru music-hall "Vox", al carui director este Costica Caratase, pregateste un spectacol in care numarul de rezistenta este o virulenta sarja la adresa nazismului si a Garzii de fier. Caratase, cвt si textierul sau, Ionel Fridman, sunt somati de legionari sa renunte.

Regie: Manole Marcus
Distributie: Mircea Albulescu, Toma Caragiu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Moldovan

Adio Draga Nela (1971)

1/9

2/9

3/9

4/9

5/9

6/9

7/9

8/9

9/9

Adio Draga Nela (1971)
Regia Cornel Todea * Cu Stefan Iordache, Mircea Diaconu * Gen film Comedie * Durata 83 minute * Premiera in Romania 1971

Sinopsis Adio, draga Nela

Un anunt la ziar, prin care un pretins miliardar isi cauta fiii disparuti in razboi, atrage o seama de indivizi pusi pe capatuiala. Insa, totul nu era decat o cursa intinsa de Militie.

Difuzarea filmului a fost interzisa, filmul fiind difuzat abia in 1990.

"Esecul lui Todea, pe un scenariu cu bancuri tampite de Fanus Neagu." (D. Fernoaga)

Asta seara dansam in familie (1972)

O comedie excelenta оn care este prezentata aventura unui escroc sentimental si a asistentului sau.

Regie: Geo Saizescu
Distributie: Dem Radulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, Draga Olteanu-Matei, Geo Saizescu, Stefan Mihailescu-Braila